sâmbătă, 13 decembrie 2008

that leaving feeling

la mine în cameră miroase a sweet potato pie (de la o lumânare luată de la reduceri), pe jos sunt vrafuri de cadouri încă neambalate şi o geantă mare de voiaj pe care o s-o umplu ca pe-un curcan, iar în cap am that leaving feeling. luni dimineaţă mă-ntorc din străinătăţuri, pentru o lună de vacanţă. cam de-atunci, blogul o să intre probabil în perioada lui de hibernare. de asta scriu acum atât de mult, ca să aveţi timp să vă săturaţi de el şi să vă treacă până mă întorc! pun deci câteva poze de ieri, cu oraşul în soare ca şi cum ar fi fost mai (a, şi tot ieri am văzut la cinema two lovers. unul din cele mai delicate filme de anul ăsta, cu joaquin phoenix în rolul unui bărbat care se poartă ca un adolescent îndrăgostit şi alege la final „calea cea bună”, a nevestei neiubite, dar iubitoare. eu am plâns, mi s-a părut tragic, ed şi andrea au crezut dimpotrivă că e un happy end, că personajul a încetat în sfârşit să se poarte iresponsabil şi a devenit om mare. în orice caz, un film superb). adaug şi-o rubrică mai veche, pentru că am găsit-o uitată într-un folder de pe desktop şi vreau să-i fac şi ei o bucurie. apropo de cuvinte, că despre asta e rubrica, mi-am adus aminte ieri de „măgăriţă” (mama îmi zicea aşa când mă-mbrăcam hippie şi lălâu că să merg cu ea la teatru sau la filarmonică). cred că ar trebui reintrodus în circuitul limbii. a, şi mâine, o să aveţi parte de un cadou muzical extrem de preţios. histoire de ne pas m’oublier pendant les vacances. aşadar, iată pozele şi textul.






Litost

Ne tot mândrim cu intraductibilitatea cuvântului „dor”, ca şi cum n-ar exista „saudade”în portugheză sau „Sehnsucht” în germană sau ca şi cum nu ar mai fi atâtea cuvinte în atâtea limbi care să nu poată fi explicate decât printr-o poveste. Christopher Moore a adunat, cu ajutorul unei echipe de traducători şi de lingvişti, cele mai insolite cuvinte din lume într-o carte care se cheamă, inspirat, In Other Words. Aşa că astăzi Enţiclopedia îşi oferă un regal de minunăţii alcătuite din litere, iar prezentarea cuvintelor pe care le-a ales din cartea lui Moore nu urmăreşte nici o logică. Şi ca să vă convingeţi de asta, primul va fi „onsay” care, în boro, dialect din India, înseamnă „a te preface că iubeşti” (în timp ce „onsra” e „să iubeşti pe cineva pentru ultima dată”). La numărul doi trecem „gagung”, cuvânt sfâşietor – în traducere literală, înseamnă „ramură uscată” şi se referă la foarte trista situaţie a celor o sută de milioane de bărbaţi care, din cauza politicii chineze a copilului unic, rămân pe dinafară, neavând nici o şansă să-şi găsească vreodată iubita (pentru că, în China, femeile sunt cu o sută de milioane mai puţine decât bărbaţii chinezi). Lăsând calculele amoroase deoparte, ajungem la „ilunga” (cuvânt care a ieşit pe locul I în topul celor mai de netradus cuvinte din toată lumea), folosit într-un dialect din Congo pentru a desemna o persoană care iartă o greşeală o dată, apoi o tolerează a doua oară, dar niciodată şi a treia. „Álfreka” vine din Islanda şi sper să nu se întâmple în veci, „plecarea spiriduşilor” adică, care ar aduce după sine moartea spirituală a pământului. Şi-acum ne apropiem de casă, dar nu foarte (nici un cuvânt din română nu e pe listă): în Rusia mai întâi, cu „razliubit”, „ceea ce simţi pentru o persoană după ce ai încetat să o mai iubeşti”, adică dez-îndrăgosteala, un amestec de prietenie, condescendenţă, simpatie, melodramă şi valeriană; apoi în Cehia, la „litost”, pe care Kundera îl defineşte aşa – „o stare de tulburare adâncă provocată de constatarea subită a propriei nefericiri”, „un sentiment al infinitului asemănător cu un acordeon deschis, o sinteză din multe altele, compasiune, remuşcare şi un soi de dorinţă nelămurită... Nu ştiu cum ar putea cineva să înţeleagă sufletul omenesc fără asta.” Sunt convinsă că, dacă sunt îngânate câteva din aceste cuvinte speciale, e imposibil să nu primeşti ceva din irepetabilitatea lor, devenind, la rându-ţi, de netradus.


5 comentarii:

Arraya spunea...

tindersticks :x
tipa e cumva Lhasa?


ramai acolo!A VENIT HRUSCA IN TURNEU!

luiza spunea...

da, e lhasa:)

mă lipsesc de hruşcă.. adică prefer să răspund eu la uşă când vin colindătorii la noi în bloc şi trag rapid un steaua sus răsare, aşteptând să mă mişc mai repede şi să le dau odată banii ăia pe care îi ţin în mână. eh, vreme de sărbătoare :D

pantacruel spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
pantacruel spunea...

abia acum ti-am descoperit insemnarea asta exceptionala. era ascunsa, ca tot ce e bun si frumos, printre liane, fotografii din nu stiu ce oras minunat :) si cuvinte marunțele.

un text mai frumos ca un film, as zice. m-a lasat mut, desi, uite,
tot am mai zis ceva cu ultimele suflari! :)

bravo, felicitari!

luiza spunea...

abia acum ţi-am descoperit comentariul. roşesc. mulţumesc.