marți, 27 ianuarie 2009

la 177 de ani


dacă mi se face dor de cineva, scot din buzunar o bucată de sugativă pe care-o am de pe vremea când purceii de cerneală erau una din cele mai mari descoperiri ale umanităţii şi-o lipesc de palma stângă. stă ea cât stă acolo (de obicei, nu mai mult de-un minut), până când imaginea celui care nu-i cu mine se proiectează pe primul lucru care-i apare în cale. un trunchi de copac, un câine, o mătură, o fereastră. atunci totul e foooarte simplu.

dacă mă trezesc dimineaţa cu faţa în sus şi cu ochii în soare, e clar, nici un vis nu-mi mai scapă. se-ntind toate cuminţi la uscat şi-şi aşteaptă rândul.

dacă vreau, pot să văd tot. să citesc la metrou că fumatul e interzis prin lege încă din 92. pot să văd un cărucior roşu într-o scară de bloc sau un elastic pierdut. de asemenea, dacă vreau pot să ştiu tot.

dacă mă străduiesc, pot să vă spun de câte ori a fost răpit iliescu. mai întâi extratereştii, apoi klingorienii, betacii şi somavocii. de aia îl întreabă pensionarele la fiecare aniversare cum de arată aşa de bine. scuza cu gerovitalul e numai de ochii lumii. doar eu ştiu adevărul.

dacă mă enervează cineva, îi fac din ochi şi în timp ce eu am închis pleoapa, cineva-ul se face mic mic, îl bag într-un borcănaş de plastic (de la medicamentele vechi, cu un dop de vată deasupra) şi-l zgudui bine până îi trece. dup-aia îl scot, îi zic „sari!” şi se face mare la loc. da’ de data asta poţi să te-nţelegi cu el omeneşte.

dacă mă plictisesc, pot să fac să dispară (numai pentru 15 min f fixe) toate telefoanele din lume. mă amuz uitându-mă cum aleargă oamenii unii după alţii, ca să se găsească. cum nu mai poţi fi sigur de nimic. cum toţi dispar din aria ta de acoperire. cel mai frumos e când încep să strige unii la alţii, de la mii de kilometri distanţă, convinşi fiind că se aud unul pe altul.

dacă mi-e frică, apăs pe-un buton (e pe şoldul drept, pe-o hartă ascunsă) şi-mi trece.

dacă vreau să spun ceva şi nu ştiu exact cum, mă fâstâcesc, însă asta o văd numai eu. şi iepurii care n-au umbră (nu pentru c-ar fi morţi), pisicile care latră, pălăriile care merg şi polonicele cântătoare.

azi mi s-au întâmplat toate dacă-urile astea deodată. a fost o zi bună.

lamulţiani,lewiscarrol!

ps: azi a murit john updike (autor, printre altele, al seriei (cu) rabbit. he went down the rabbit hole)

58 de comentarii:

perfidius smith spunea...

ai si tu niste bixtonim ? mi s-a infundat praful de la atata nas. bixtonim in euro. oricum eu cred ca n-ai mai scris demult cu cerneala.

luiza spunea...

perfidiusmithule, am numa rinofug. în yeni. iar stiloul meu (verde-albăstrui, un inoxcrom cu valoare sentimentală) se gândeşte cum să pedepsească ofensa pe care i-ai adus-o.

perfidius smith spunea...

probabil ca i s-a inrosit cerneala de la ofensa. spune-i ca trece cu sugativa romaneasca. tu poti sa folosesti servetele lioneze rosii sa nu se prinda lewis ca scrii cu vopsea de oua dupa ziua lui.

luiza spunea...

vrei să zici că umblu cu cioara vopsită?!

perfidius smith spunea...

sunt frumoase ciorile.

luiza spunea...

da, deşi coţofenele sunt şi mai şi. pentru că-s şi deştepte şi fură. coirile nu ştiu să fure.

perfidius smith spunea...

deci stiloul e furat. poate ca si rinofugu'

luiza spunea...

ah, am fost demascată! acu trebuie să fug în altă ţară.
perfidius, ce făcuşi, puseşi interpolu pe urmele mele...

perfidius smith spunea...

you always have the rabbit hole to escape. si palarierul care sa te scape de la condamnare. numai daca vrea si numai sa nu ploua.

luiza spunea...

şi mai ales dacă pălărierul e johnny depp (aşa cum ne-a anunţat deja bunu prieten tim b.) :)

perfidius smith spunea...

crezi ca pe mine daca ma cauta interpolu ma salveaza samantha morton ?

luiza spunea...

clar. numa să nu-i tragi clapa cum i-a făcut curtis.

perfidius smith spunea...

ti se vede bunavointa pe sub tricou :)

luiza spunea...

:D e de bine?

perfidius smith spunea...

e de bine. numai sa nu marturisesti ca iti e bine.

luiza spunea...

niciodată. n-or să scoată de la mine nici o mărturisire. sunt de piatră.

perfidius smith spunea...

de piatra data cu oja

luiza spunea...

ce ştii tu..

perfidius smith spunea...

stiu ca ploua aici si mi se intinde rimelul

luiza spunea...

aici e soare. nimic nu se-ntinde, totul se usucă.

perfidius smith spunea...

am de spalat niste rufe. pot sa le usuc la tine?

luiza spunea...

sigur. da numa dacă le-aduci într-o plasă dintr-aia de rafie cu fermoar. (albastru cu roşu cu alb)

perfidius smith spunea...

a, pai am, ca aici la tara la mine mama imi pune mancarea cand plec la scoala intr-o plasa d'asta.
si nici nu le mai dau cu balsam. sa iti miroasa si tie uscatoru a varza calita

luiza spunea...

luiza + varză călită(& vărzări)= LOVE

perfidius smith spunea...

se stie ca nina ricci a scos un parfum cu esenta de varza calita. se gaseste si in duty free-urile din lyon, dar tre sa il furi ca sa miroasa de'adevaratelea

luiza spunea...

îl furi tu pentru mine? fetele n-au voie în duty-free-uri, strică, sparg, irosesc.

perfidius smith spunea...

nu mai bine iti trimit io tricou meu ?

luiza spunea...

=)) am să-l aştept cu sufletu la gură

perfidius smith spunea...

daca il imbraci pe dos sa stii ca miroase si a musaca. musaca cu sufletul la gura.

luiza spunea...

prefer zacusca. n-ai vreo eşarfă, ceva, cu zacuscă?

perfidius smith spunea...

sosetele de ski, draga mea. zacusaca cu ciuperci - trufe de ana ipatescu colt cu mariahilferstrasse. preferi ?

luiza spunea...

de la şosete mă abţin. îs, de cele mai multe ori, indigeste. cataif n-au la anacolţcumaria?

perfidius smith spunea...

cred ca mai au niste swarovsky, dar si alea lipite cu superglu de niste chiloti din bumbac cules de mama lu alice. mama lu alice facea cataif bun dupa reteta sectiunii de aur.

luiza spunea...

aaa, secţiunea de aur e o porcărie! să nu mănânci niciodată cataif de la mama lu alice, e o impostoare. ai tot felu de halucinaţii, scaunu se face rotativă de tipografie sub fundu tău, ferestrele se deschid şi-ncep să iasă unele prin altele..
ştiu, că am păţit-o eu. voia să mă adopte, da n-am lăsat-o.
(ps: secţiunea de aur e o sectă. fereşte-te)

perfidius smith spunea...

bine ca mananci tu bio.
te-ai dat cu sarmale la subrat vreodata ?

luiza spunea...

nu, recunosc, nu-s perfectă :( mă duc să m-arunc de pe-un kiwi.
mă-ntorc mai pe seară, dacă o vrea bunul kiwi..

perfidius smith spunea...

ochelari de soare si palarie, atunci.

luiza spunea...

n-am păţit nimic. m-au lăsat în pace. o fi fost de la pălărie.

perfidius smith spunea...

late is the hour you arrive at the castel

luiza spunea...

like you were there all the time..

perfidius smith spunea...

here and there, everywhere. am visat o araboaica az-noapte cu care am mancat humus pana a inceput sa faca copii.

luiza spunea...

eu am visat că se prăbuşise o bibliotecă peste mine, aşa, ca un fel de plapumă umplută cu puf. şi n-am făcut nici un copil (deşi ar fi fost interesant, un copil cu fiecare carte mişto..)

perfidius smith spunea...

poate ar trebui sa iti schimbi garderoba

luiza spunea...

adică să nu mă mai îmbrac în covoare, museline,/ draperii şi zepeline?!

perfidius smith spunea...

uite imbraca-te cu asta: http://www.youtube.com/watch?v=wtAfZcax7uU

luiza spunea...

daa, mulţumesc, o păstrez pentru mâine. că nu vreau să mă dezbrac de asta:
http://www.youtube.com/watch?v=fWYWEaDpUNc

perfidius smith spunea...

mm, ce bine iti vine! bumbac 100%.

luiza spunea...

ştiu, de fiecare dată primesc complimente când ies cu ea pe stradă.
auzi, n-ai o veveriţă la-ndemână?

perfidius smith spunea...

de ce ? n-are cine sa-ti sparga alunele ? e coaja tare ?
i need some information, first
just the basic facts

luiza spunea...

păi n-ai văzut la ştiri? vreau s-o transform în montgolfieră şi să bat recordul la traversarea atlanticului.

perfidius smith spunea...

:)
nu prea ma uit la stiri.

perfidius smith spunea...

am un prieten cu o vulpe polara. e ok ?

luiza spunea...

vulpi polare se găsesc pe toate drumurile. mie veveriţă îmi trebuia :(

perfidius smith spunea...

ma faci sa rad si mi se crapa buzele de la veverita ta hahahahaha
tu ma aduci in stare de a fi capabil sa pot gandi la asta. nu mai insista cu veverita. nu exista. trebuia sa stai in londra.

luiza spunea...

la londra? ce vorbeşti? cum să stau acolo dacă n-am fost niciodată? ăia îs turbaţi, mănâncă veveriţe şi cămile. ce să fac eu acolo? să mituiesc un bucătar ca să-mi dea, pe sub mână, o veveriţă de contrabandă? nu pot să mă cobor la aşa ceva.

perfidius smith spunea...

vezi ca ti-am trimis mita pe mail plus o canapea trasa in piele de veverita. nu prea te uiti la stiri in realitate.

Anonim spunea...

scuze ca va intrerup, ce ai scris tu aici e f fain, seamana cu un text de-al lui henri michaux, la simplicite, asa cumva

http://chronophonix.blogspot.com/2009/01/la-simplicit.html

sau poate il stii, creca da.

luiza spunea...

dragă anonimule, cum să semene textul meu cu al lui michaux? ai vrut, de fapt, să-mi dai pur şi simplu linkul de la poem şi n-ai ştiut cum să-mi spui:) mulţumesc oricum