se discută, cu mare pricepere şi destulă pasiune, despre arta conceptuală şi arta figurativă, despre culorile artei abstracte, îndrăzneală, ceci est une pipe ceci n'est pas une pipe şi aşa mai departe.
înregistrarea a fost făcută la muzeul de artă modernă din düsseldorf, în 1970. se vede clar că pisica nu suportă academismul şi sforăiala criticii. în plus, am impresia că dacă l-ar fi întîlnit pe magritte pe stradă, ar fi avut vreo două-trei vorbe să-i spună. pardon, să-i miaune.
Marcel Broodthaers - Interview With A Cat by salulesarpele
ştiu sigur că jucăria asta i-ar fi plăcut mult lui william. william s. b., autorul lui the cat inside, în care-a scris aşa: "my relationship with my cats has saved me from a deadly, pervasive ignorance". păcat că nu l-a ajutat să şi nimerească mărul de pe capul nevesti-sii, l-ar fi scutit de-o crimă.
mai mieunăm o dată cu anouar brahem şi mergem să ne culcăm.(p.s. era înnorat ieri, n-am mai mers la stele. deci am putut să văd iluzionistul. şi-am scris asta. cel mai şi cel mai bine ar fi să mergeţi să-l vedeţi joi, mai vin şi eu, că nu mi-a ajuns o singură dată.
mă-nclin în faţa acestui pasaj: "Nici Dimov, nici Gellu Naum, nici Radu Petrescu, nici Mircea Horia Simionescu, nici Mircea Ivănescu, nici cei mai mulţi optzecişti n-au vorbit direct împotriva sistemului, căci a vorbi direct era sinucidere, cum Herta Müller o ştie foarte bine, căci nici ea n-a riscat. Ei au preferat să reziste în felul lor specific: scriindu-şi cărţile, nefăcând concesii, nealăturându-se corului de delatori şi cântăreţi ai regimului. Cărţile lor sunt azi mândria literaturii române." nu cred că e nevoie să explic de ce.
premiul nobel din 95 tocma a luat premiul forward. e bine-aşa.)
7 comentarii:
il ADOR pe marcel broodthaers, msi muuult pt link! :)
ps intr-adevar, pasajul ALA (din m.c.) says it all...
fain
Interesant.
"Nu ajuta la nimic, poti sa canti corale, sa ramai uimit in fata canibalilor, sa te cateri de-a lungul unui trunchi de copac indarat cu doua sute de ani, poti sa zavoresti luna pentru un nebun, sa pelerinezi in cruciade inofensive, cu trupul ingreunat de fier, pana in Palestina, sa-l asculti pe Buddha, sa-l calmezi pe Mohammed, sa-l creezi pe Hristos, sa faci de straja in fata unui mugur, sa pictezi o floare, sa impiedici coacerea unui fruct si mai poti inca: sa mergi pe urmele soarelui, de indata ce acesta se dubleaza; sa dresezi cainii sa miaune si pisicii sa latre, sa redai unui batran de 100 de ani toti dintii sai, sa culegi, ca pe niste flori, padurile, sa irighezi chelii, sa castrezi vacile si sa mulgi boii, mai poti, daca toate acestea ti se par prea lesnicioase (atat de repede ajungi sa le dovedesti pe toate), sa inveti limba neanderthalilor, sa ciuntesti bratele lui Shiva, sa extragi din capetele brahmanilor Vedele invechite, sa imbraci pe Weddah cei goi, sa impiedici ingerii sa cante in cor, sus in ceruri, sa-l manii din spate pe Lao-Tse, sa-l determini pe Confucius sa-si omoare tatal, sa-i rapesti lui Socrate paharul de cucuta din mana si nemurirea din gura, toate acestea le poti face, dar nu ajuta la nimic, nimic nu ajuta, nu exista fapta, nu exista gand in afara celui unic:
Cand se va termina odata cu ucisul?"
Elias Canetti
leo, eu l-am descoperit prin pisica asta a lui :)
marul, danangib, sper că e de bine..
sasha, nu l-am mai citit de mult pe canetti, poate-ar fi cazul :)
e foarte frumoasa cronica ta din dilema, acum am vazut linkul, desi mai trecusem o data pe-aici, dar ma oprisem la pisici :)
tristeţea, pisicile astea au toate magnet :)
Trimiteți un comentariu