găină de primăvară

despre primul meu job şi, mai ales, despre cum am ajuns perla de la rossini după ce-a fost cît pe ce să dau foc restaurantului: http://totb.ro/2011/04/primul-meu-job-luiza-vasiliu-gaina-de-primavara/ (sînt doar nişte fragmente, totalu apare în curînd la editura art, în volumul coordonat de florin dumitrescu)

şi pentru că anul primului meu job a fost şi anul în care am făcut două zile pe drum numai ca să-l văd pe dylan în erfurt (orăşelul medieval sinistru-celebru pentru masacrul din 2002), iar dylan, după ce că avea o voce fără nici o legătură cu ce ştiam eu pe albume, nici măcar n-a spus: aş dori să-i mulţumesc în mod special luizei, care-a mers săraca de ea două zile cu rucsacu în spate în trenuri dubioase numai ca să mă vadă pe mine, de fapt, nici măcar n-a spus bună seara şi la revedere, ceea ce m-a scos din sărite cu totu şi cu totu. dar ceea ce nu m-a făcut să-l iubesc mai puţin:



(asta e una dintre puţinele piese ale lui dylan care se pot asculta pe net, din cauza măgarilor de la sony care-au blocat all content. bine că am eu integrala piratată de bulgari.)

mai am trei chestii.
1. mi-am luat ieri o radieră nouă (albă, mică, faber castell, şterge impecabil) şi o rochie nouă (e de vară, da nu mai am răbdare, aşa c-am s-o port mîine. poa să şi plouă.) şi după ce-am ajuns acasă, n-am reuşit să mă decid dacă mă bucur mai mult pentru radieră sau pentru rochie.
2. citesc o carte de non fiction despre dansatoarele de bar din bombay. titlul primului capitol: "challenge me. any man, any time." dacă se traduce şi la noi, dau de ştire.
3. s-a anunţat line up-ul pentru green jazz fest. pe lîngă nişte nume mari mari, mai sînt şi polar bear, de care-am stat nedezlipită o bună parte a anului trecut:

moi aussi j'ai une fée chez moi

duminică mă mut şi lucrurile or să se schimbe puţintel. mai întîi, or să se liniştească, dup-aia or să se-aşeze prin rafturile şi sertarele de la etajul zece cum le zic eu, nu cum vor ele, dup-aia or să se trezească la 8 şi n-or să mai piardă vremea, dup-aia or să danseze prin casă, dup-aia e mult de citit şi de scris şi de tradus şi de corectat, şi luna mai, chiar dacă n-are nici un "z" în ea, e o lună bună, trebuie făcute pregătirile pentru tiff, matache e la 10 minute, k. şi a. la 2, redacţia la 5, n-am idee ce anotimp a fost pînă acum, dar de-abia de la 1 mai începe anotimpul care trebuie.
ştiu c-o să fie bine (în ultima vreme am avut nişte dubii) şi-ncep să ştiu şi cum o să fie bine.

urmează un clip cu copii, de care eu nu prea am obiceiul să pun pe-aici, dar piesa asta a zînei zaz merită o abatere de la regulă (de-aseară am ascultat-o de-atîtea ori încît acu pot s-o cînt şi cu fereastra deschisă):


şi pentru că zice "c'était un matin, ça sentait le café", mai spun că am cîştigat un pachet de cafea de la iren şi papa jacques şi că, imediat cum beau prima cană (în casă nouă, se-nţelege), scriu o recenzie.

a, v-am zis că vine amy winehouse la bucureşti să cînte de ziua mea? eu crecă a vrut să-mi facă o surpriză şi n-a ştiu cum.
încă ceva şi plec. dosarul din dilema despre nume, de care-s destul de mulţumită.

nu pot să m-abţin, mai tre să pun şi "oh annie", despre care musicninja zic aşa:

"A stark piano and violin-based ode, inspired by Woody Allen’s seminal film ‘Annie Hall’, ‘Oh Annie’ has lovelorn charm and sadness written all over it."

Oh Annie by The Morning Benders

s-aveţi o zi.

alte cuvinte n-am

http://commonplacesandelephants.blogspot.com/2009/06/leo-et-moi.html