ştiu c-o să fie bine (în ultima vreme am avut nişte dubii) şi-ncep să ştiu şi cum o să fie bine.
urmează un clip cu copii, de care eu nu prea am obiceiul să pun pe-aici, dar piesa asta a zînei zaz merită o abatere de la regulă (de-aseară am ascultat-o de-atîtea ori încît acu pot s-o cînt şi cu fereastra deschisă):
şi pentru că zice "c'était un matin, ça sentait le café", mai spun că am cîştigat un pachet de cafea de la iren şi papa jacques şi că, imediat cum beau prima cană (în casă nouă, se-nţelege), scriu o recenzie.
a, v-am zis că vine amy winehouse la bucureşti să cînte de ziua mea? eu crecă a vrut să-mi facă o surpriză şi n-a ştiu cum.
încă ceva şi plec. dosarul din dilema despre nume, de care-s destul de mulţumită.
nu pot să m-abţin, mai tre să pun şi "oh annie", despre care musicninja zic aşa:
"A stark piano and violin-based ode, inspired by Woody Allen’s seminal film ‘Annie Hall’, ‘Oh Annie’ has lovelorn charm and sadness written all over it."Oh Annie by The Morning Benders
s-aveţi o zi.
13 comentarii:
"V-aţi întrebat vreodată cum ar fi arătat viaţa dvs. dacă, în loc să vă cheme Radu, v-ar fi chemat Artaxerses?"
Luiza, n-am încotro, recunosc: întrebarea asta din capul dosarului nominal îmi bântuie existenţa încă din fragedă pruncie, şi mă frământ în sine-mi cam la fel cum se frământa Artaetc întrebându-se cum ar fi fost să-l cheme R. :)
Îţi dai seama cum ar fi sunat "Sebastian în vis", de Artaxerses Vancu.. Crecă toată istoria literaturii ar fi arătat, brusc, altfel :)
Păi da, cam ai dreptate, mai ales că Artaxerxes e el însuşi fiul lui Xerxes, de unde etimologul popular din mine ar putea deduce că Arta înseamnă în persană Fiu, şi deci că arta e filială şi domestică - şi înţelegi cam cum rimează asta cu concocţiile unui poet domestic precum subsemnatul... Unde mai pui că "Sebastian în vis" ar echivala cu "Artaradu în vis"!
radu, păi pe tine chiar trebuia să te cheme artaxerses!
(ca să nu mai spun că am fost la o lectură de poezie în persană şi după ce-am ascultat nişte poeme de rumi, am decretat că persana e cea mai frumoasă limbă din lume. au trecut doi ani de-atunci şi nu prea mi-am schimbat părerea. deci poţi să te-apuci de scris direct în persană :)
http://diacritica.wordpress.com/2009/11/10/viitor-popular-vs-viitor-impopular/
bine c-am lămurit şi chestiunea asta.
Melodia asta a lui Zaz s-ar potrivi foarte bine cu o carticica de care mi-a amintit si amandoua sa intre prin minune intr-o 'cutiuta minuscula'. Princesses oubliees ou inconnues. Nici nu mai stiu, a fost tradusa si la noi parca, nu? Hihi, si numele ilustratoarei de printese rebecca Dautremer suna simpatic, daca-l descompui jucaus. Bine, plus Zaz - Zazie. O sa pun si-un hihi, ca sa rimeze. :)
căluţulefantomatic, tare bine le spui tu, zaz chiar rimează cu prinţesele (care-au fost traduse la noi de domnu foarţă însuşi:). iar dintre prinţesele alea, cel mai bine rima cu mine louis&te d'esperlu&te, o jună care "citeşte fie ce-o fi", "scrie ea însăşi propria-i biografie", poartă ochelari şi haine bordeaux cu puţină broderie :)
Cine putea sa traducă prințesele minuscule decât rimelatorul? Si acum am sa reiau Jeu de Paume-ul din cuptoarele electronissime ale cavalerilor als+s.foarta, asta ca sa fac ce se zice in cartea cu printese, gandindu-ma la unul dintre cavaleri: 'un jour j'ai ramasse dans mon jardin le voile rouge d'une princesse lointaine'. Da, da, Experluette care are o cartica si in buzunarul jachetei (pentru orice eventualitate) si-i ies de sub fusta piciorusele dintre care unul il prinde ca o clama de prins parul pe celalat. Clar, rimeaza cu tine. :)
dar cu tine, căluţulefantomatic, cine/ce rimează? :)
In barcuta mea sunt acum un numar din 2003 din Magazine litteraire dedicat lui Cocteau si tot ce-am mai gasit prin targ de/despre aist personaj. La institutul francez cred ca n-am lasat nimic pe raft, daca vrea vreun comiliton sa se apuce de Cocteau, o sa plece dezamagit, am lasat in pace un singur Orphee - la sectiunea Cinema-, gasit mai acum vreo doua zile la Litere. Dar chiar acum-acum am descoperit un dosar in revista Arts Magazine care rimeaza cu mine: 'Quand les ecrivains prennent le pinceau' si citesc despre duo-urile Cesaire-Lam/Cendrars-Leger. Dintre printese si eu tot pe Esperluette o aleg. :) Mi-s la literatura comparata, deh.
atunci e clar, rimăm ceva de speriat (pentru că, printre altele, şi eu tot comparată am făcut:)
Tocma' am citit ultima ențiclopedie și m-a făcut să mă gândesc la o melodie. Ți-o las aici. :)
http://www.youtube.com/watch?v=ojY1Sj1-E0Q
Trimiteți un comentariu