surîsul astronautului

bună dimineaţa bună ziua bună seara noapte bună, trebuia să se întîmple ceva cu adevărat ieşit din comun ca să mă întorc aici. nici măcar 2011 vs 2012, nici măcar un job nou într-o librărie foarte mişto, nici măcar explozia solară de mîine, nici faptul că ni l-au furat pe marcel, cîinele de fontă din faţa librăriei, nici clubul de lectură luiza, pardon, bastilia, nici protestele, cărţile, filmele, vinurile, nici entuziasmele mele nenumărate, nici stîngăciile, nici catastrofele minione sau veştile bune, nici cele mai ridicole şi-nduioşătoare istorii, nici oamenii, nu, nimic din toate astea. a trebuit să mă-ntorc acasă de la romană la victoriei pe cel mai cumplit viscol pe care l-am prins în bucureşti, să-mi zboare fularul de doi metri ca o caracatiţă-n jurul meu, să zbor şi eu pe titulescu, să-ncerc să mă ţin cu picioarele pe pămînt şi să nu reuşesc, să-mi trag gluga de franciscan peste ochelari şi să-nghit zăpadă din mers, să fiu cu totu şi cu totu fericită în timpu ăsta, să intru-n casă şi să ştiu că m-aşteaptă trei poeme noi de vasile leac.
şi ce poeme.
atîta tot.
a fost atîîît de simplu.

aici: http://batranulsafo.blogspot.com/2012/01/2000-v-leac-3-poeme-de-dragoste.html

n-am acum nimic mai bun de făcut decît să le tot recitesc, cu instalaţia de la crăciun pîlpîind roşie pe perete, cu blocul zguduindu-se ca şi cum tocmai am fi ridicat ancora şi-am fi plecat din port, cu tot ce se vede pe fereastră foarte portocaliu, cu syd matters, with your heart jumping from the chest jumping on the floor, şi dup-aia puţin şi cu bonnie prince billy şi gata.