ei hai, că n-a fost chiar aşa de rău. şi a şi trecut repede. cer scuze pentru dramoleta de acum câteva zile. sunt iarăşi întreagă, în următoarele 2 săptămâni tre să produc câte 10 pg pe zi despre nişte iluştri care-au citit cam mult. de miercuri până duminică rămân singură acasă cu gufi (ceamaifrumoasăpisicăbufniţădinlume), o să scriem amândouă până n-o să mai putem.
ieri şi azi, dus întors la bucureşti. la fel o să fie şi duminica-lunea viitoare. în accelerat mor de cald, în intercity nu mai ştiu pe unde să-mi ascund picioarele de aeru care iese cubuleţe cubuleţe de gheaţă de sub banchetă.
se anunţă vremuri glorioase, şi nu, nu-s ciclotimică, jur.
citit indignarea lui roth. când o să ia odată nobelu?? cât mai poate şi el să aştepte? o să se sature la un moment dat, o să moară şi rămâne numa cu pulitzeru.. păi se poate?
citit unchiul rudolf. traducerea lui marius, foarte bună. cartea, aşa şi-aşa. dacă vă plac opereta şi stilul ei, citiţi-o. dacă vă plac istorii emoţionante, daţi-i o şansă. dacă nu, ce să zic, deschideţi-o totuşi, aşa, de plăcerea lecturii.
citit rezervaţia puşkin. genială. 150 de pg de citit şi recitit până la leşin (de râs şi de durere existenţială, desigur). de-abia aştept compromisul, de-abia aştept să învăţ şi eu rusa mai departe decât stul şi stol (scaun şi masă, da nu mai ştiu care şi cum).
citiţi în romlit fenomenala serie de articole ale ioanei pârvulescu, articole răspuns la cartea martei petreu, diavolul şi ucenicul său: nae ionescu - mihai sebastian (ce titlu mizerabil!). am jubilat la fiecare rând, simţind, culmea, că mi se face mie o mare dreptate.
citit în ultima dilemă unul dintre cele mai bune dosare din ultima vreme, despre cum ar fi arătat 2009 dac-ar fi fost încă rsr. preferatul meu e textul lui iulian comanescu (cel mai suprarealist). în rest, un articol care merită decupat, scris de gabriel giurgiu (care, spre ruşinea mea, nu ştiu cine e) - "mai bine european decât american?", şi textu lui leo despre poliţist adjectiv, răspuns la cronica prelungă a lui gorzo . eu încă n-am văzut poliţist ăsta. ştiu c-o să-mi placă ceva de speriat, dar tot amân, nu prea pricep de ce.
în încheiere, trebuie să:
mulţumesc, adela, pentru degetar.
mulţumesc, bogdan, pentru last song.
mulţumesc, egon, că ai citit din cheever cu glas tare până am adormit (mă rog, au fost de-ajuns 2 fraze).
şi acu, o dedicaţie specială (din dovlatov):
"- mişa, tu ţi-ai iubit nevasta?
- cine? nevasta? în sensul - muierea? pe lizka adică? se alarmă mihal ivanîci.
- pe liza. elizaveta prohorovna.
- păi, de ce s-o iubeşti? baţ, pentru chestia aia şi valea...
- ce te-a atras la ea?
mihal ivanîci cugetă îndelung:
- dormea cu grijă, rosti el, liniştită, ca o omidă..."
şi în loc de noapte bună, îi dau cuvântul marelui om şi beţivan mihal ivanîci: "eh, plutesc ei bulangiii pe ape tulburi..."
luni, 3 august 2009
joi, 30 iulie 2009
sâmbătă, 25 iulie 2009
p.d.s. opşpe (victory)
victory
by charles bukowski
what bargains we have made
we have
kept
and
as the dogs of the hours
close in
nothing
can be taken
from us
but
our lives.
by charles bukowski
what bargains we have made
we have
kept
and
as the dogs of the hours
close in
nothing
can be taken
from us
but
our lives.
joi, 23 iulie 2009
crimocraţia
Trupul său a fost descoperit abia pe 10 iulie într-o carieră de nisip din apropierea oraşului Petrozavodsk din regiunea Karelia, în nord-vestul Rusiei.(în rest, în lumea lucrurilor neimportante şi netragice, mi-am pierdut mp3 playeru în aeroport în timp ce mă luptam cu valiza de 31 de kile juma, am stat în avion lângă un puşti de 8 ani care călătoarea singur şi cu care m-am conversat intens (mama e din bacău, tatăl din dijon, mai are încă 3 fraţi mai mici, eu am fost vreodată la rezervaţia de crocodili?, ce fain ar fi să avem un crash şi să aterizăm în apă şi dup-aia avionu să facă surf cu motoarele pornite, da tintin am citit? da războiul bumbilor? în avionu ăsta miroase ca într-o cutie de conserve etc. etc. eu am aţipit puţin şi când m-am trezit, puştiul plângea. îi căzuse din buzunar mingea de golf şi se rostogolise până în spate. din fericire, a găsit-o stewardesa. ne-am urat reciproc vacanţă frumoasă şi am dat mâna ca oamenii mari).
am ajuns în fine la bucureşti, am făcut 20 de min din băneasa până în băneasa, am mâncat salată papagal la o terasă care ar fi trebuit să aibă fete frumoase dar avea doar băieţi plictisiţi, am văzut cărtureştiul mare şi mi-am găsit acolo o fostă colegă de facultate, am făcut poze pe străzi, am băut limonadă cu ramona şi am aflat ceva apropo de sfântu duh şi mesia (via egon şi visele lui de măreţie), am mai aflat de la un taximetrist că înainte de 89 la facultate se intra numai "pe merit", am văzut la pro chéri şi ne-am amuzat de moarte (filmu nu mi-a plăcut deloc deloc, o piesă de teatru în care toţi actorii recitau şi se purtau "ca şi cum", şi în care fake-ul era atât de evident, încât de spectator se lipeau numai dispreţul faţă de siropuri şi-un rânjet superior. frears-ul din high fidelity şi legături primejdioase mi s-a părut complet absent, crecă l-au răpit ăia de la hollywood şi l-au înlocuit cu altcineva.. ) şi da, tocma am deschis 2 paranteze într-o paranteză şi mai vreau doar să vă zic că woody a zis că s-a întâlnit cu isoscel care i-a zis că are o idee nouă pentru un triunghi. eu am doar o idee nouă pentru o rochie albastră.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)