vineri, 30 ianuarie 2009

cel mai simplu

un anonim providenţial mi-a trimis un poem de-al lui michaux. cum iubesc şi anonimii, şi henri-ii, nu m-am putut abţine să nu traduc poemul şi să-l pun aici.

Simplitatea
Ce i-a lipsit vieţii mele până acum a fost mai ales simplitatea. Încep să mă schimb încet-încet.
De exemplu, acum ies mereu cu patul după mine, iar când o femeie îmi place, o iau şi mă culc cu ea imediat.
Dacă urechile ei sunt prea mari sau prea urâte sau dacă nasul îi e aşa, i le scot odată cu hainele şi le bag sub pat; de-acolo le ia când pleacă. Păstrez doar ce-mi place.
Dacă lenjeria ei ar cam trebui schimbată, o schimb eu imediat. Va fi cadoul meu. Dacă totuşi văd o altă femeie mai plăcută care trece pe stradă, îmi cer scuze de la prima şi-o fac să dispară pe loc.
Unii care mă cunosc pretind că nu sunt în stare să fac ce-am spus mai sus, că nu-s destul de temperamental. Şi eu credeam la fel, dar asta era din cauză că nu făceam totul aşa cum îmi tuna.
Acum am întotdeauna după-amieze bune. (Dimineaţa lucrez.)


ps: anton pavlovici, n-am uitat de ziua dumitale. acum că ai în sfârşit 149 de ani, pot să-ţi spun că te ador, chiar şi pentru scrisorile pe care i le scriai de la moscova doamnei m. v. kiselyov şi nu mie. cum ar fi asta, trimisă în septembrie 1886:

"... It is not much fun to be a great writer. To begin with, it's a dreary life. Work from morning till night and not much to show for it. Money is as scarce as cats' tears. I don't know how it is with Zola and Shtchedrin, but in my flat it is cold and smoky.... They give me cigarettes, as before, on holidays only. Impossible cigarettes! Hard, damp, sausage-like. Before I begin to smoke I light the lamp, dry the cigarette over it, and only then I begin on it; the lamp smokes, the cigarette splutters and turns brown, I burn my fingers ... it is enough to make one shoot oneself!

... I am more or less ill, and am gradually turning into a dried
dragon-fly.

... I go about as festive as though it were my birthday, but to judge from
the critical glances of the lady cashier at the _Budilnik_, I am not dressed in the height of fashion, and my clothes are not brand-new. I go in buses, not in cabs."

cum adică, anton pavlovici, chiar te-ai transformat într-o libelulă uscată?

răspunde-mi degrabă,
a dumitale, l.


(ps2, doar pentru cunoscători: jur că nu m-am jucat cu fontul şi mărimea lui. blogul se distrează pe seama mea..)

11 comentarii:

pantacruel spunea...

un cunoscator: - stai linistita louise,
se intampla ca fonturile sa se joace cu autorii lor si la case mai mari.
vezi, de pilda, ciudatul caz al domnului anton cehov care ii scria doamnei m. v. kiselyov in dulcele grai rusesc, iar scrisoarea ajungea la dansa in americaneste :p

ca sa nu mai zic despre fetita indianca din munda dhanda, care a crezut ca o sa ia si ea de barbat un baietel si s-a trezit casatorindu-se, de voie, de nevioe, cu un caine (de treaba). si nici macar nu stiu daca era dinamovist. cainele ;)

luiza spunea...

pantacruel, râzi de mine. doar nu era să pun pe blog scrisoarea în rusă. de-abia am învăţat albanetul..
de ce voia să se mărite fetiţa, nu-i era bine cum se juca ea pe maidan, aşa, fără nici o obligaţie? câinele a purtat costum? ambele familii au fost prezente la fericitul eveniment?

pantacruel spunea...

din partea cainelui, prezent la ceremonie in pielea goala, ca era sarman, nu au venit, cica, decat vreo 3 familii de sobolani zgribuliti.

acum serios, conform reuters...
"mirii nu si-au spus juraminte (era culmea!) la altar si nici nu au purtat verighete. totul s-a intamplat in cadrul unui ritual ciudat, in care atat fetita, cat si catelul erau la fel de mirati (DECI CAINELE ERA SI MIRE SI MIRAT!). ambii s-au comportat, insa, exemplar, in conditiile date. "
mama, mama...

pantacruel spunea...

parantezele nu sunt de la reuters, am uitat sa precizez :p

luiza spunea...

reuters se ocupă cu aşa ceva?? păi înseamnă c-am intrat în sfârşit în era suprarealistă:)

als spunea...

haha
sa-nteleg k nu este decit inceputul unei copioase corespondente asa, a la perfidius smith? ;)
(si gata, nu ma mai bag!)

pantacruel spunea...

gata, leo
ma retrag si eu. nu vreau sa o iau pe urmele lui nea marcel și să recherche demain, prin tomberoane, apres le temps perdu.
deși o madlena cu ceai tot as servi. dar de unde ceai? :)

als spunea...

n-ai ceai, bei ce ai ;)

pantacruel spunea...

ce-ai bre? pai n-am nici bere! ;)

luiza spunea...

cum vă las singuri, cum vă faultaţi (blând, desigur) :)

pantacruel spunea...

n-are deloc fair-play. numai sa dea la gioale stie... face antijoc total :)