1 an

pe 19 septembrie, acu un an, ştergeam cu radiera toate motivele care mă făcuseră până atunci să detest blogurile şi deschideam prăvălia. voiam să mai pun o poză, să mai zic o vorbă de ens şi de franţa, să mai evit povestirea repetată pe mess a aceloraşi lucruri. nu trebuia să fie un blog "cultural", ci unul de nimicuri. sper c-am reuşit să-l păstrez aşa şi mă mir că de la cei 10 vizitatori de la început am ajuns la 150 (200 în zilele bune). nu ştiu exact ce-nseamnă cifrele astea şi nici poziţia 503 în zelist. nu m-am străduit să scriu în vreun fel, n-am prea vrut să mă cert cu nimeni, nici n-am stârnit polemici. pe şaluleşarpele condiţia număru unu era să nu mă iau în serios (decât în situaţii de urgenţă). desigur, nu mi-a ieşit chiar totimpu, aşa că au avut grijă să-mi dea bobârnace prieteneşti toate blogurile pe care le citesc conştiincios.
acu un an eram convinsă că o să mă plictisesc după câteva luni. şi uite că nu m-am plictisit, ba chiar a început să-mi placă (probabil mai ales pentru oamenii care mai vin aici din când în când).
ei, şi ca să nu devenim melodramatici, transcriu mai jos (fără permisiunea autorului care, sper, n-o să se supere), cea mai simpatică recenzie făcută blogului meu. ea e opera domnului gică, mare meseriaş în ale văruitului şi comentator de încredere pe blogul lui florin lăzărescu:

Saru mîna doamna Luiza tot ieu sînt Gică. Să ştiţ că nu am somn pentru căci nu pot dormi, şi tot unblu ieu pe internet şi abea acum am văzut căci aveţi şi domneavoastră blog care se chiamă şalu eşarpele. Mă scuzaţ că mă bag în vorbă, da de ce şal şi şarpe ie vorba? Întreb pentru căci meam adus aminte că înt-ro vară pe cînd ieram la popuşoi mia spus Vacă povestea cu şalu lu fata aia a lu unu Duncanu care iubea pe poietu ăla rusnac şi fata a murit şi poietu ş-ia tăeat vinele. Ie vorba de fata aia? Aţ cunoscuto?
Am mai citit pe blog la domneavoastră şi mam impresionat fuarte tare cum îi scrieţ domneavostră lu jurnalu domneavoastră “dragă jurnalule”. Ieu mam gîndit mai întîi căci aveţ o problemă şi scrieţ la un ziar, da apoi mam prins că ie un jurnal secret de care aveam şi eu şi văru meu Vacă în clasa a opta la şcuală. Da să ştiţ că nu ie bine să vorbiţ singură cu jurnalu, mai bine vorbiţi cu cineva un om sau o femee, sau vă loaţi o mîţă, pentru căci mia spus mie un om fuarte deştept, un profesor care am zugrăvit casa, Gică, mia zis, cei care vorbeşte singuri sau scrie singuri către ei însişi poate să dea în, mă scuzaţ doamna Luiza, schiţofrenie.
Mie mia mai plăcut de pe blogu domneavoastră filmu acela cu bătae, deci vă rog să mai puneţ filme pentru căci îmi place.
Închei aici şi vă doresc sănătate cea ce îm doresc şi mie lui Gică.

şi punem şi-o caricatură de-a lui jup, ca să nu dispară zâmbetu de pe buze tocma într-o asemenea zi.




văd că şi pobby sărbătoreşte hunopolisul, ne-am nimerit bine amândoi :)
a, îmi cer scuze de la toţi cei care-au ajuns aici căutând "wrestleri care au murit în luptă", "femei cu nasu mare", "cum ajung în anglia?", "o compunere cu titlul mândria de a fii român", "www.babesinstockings.com", "miros de acetonă din nas", "ce înseamnă când te loveşti în cot", "compunere o copilărie fericită", "îmi plac bărbaţii cu nasul strâmb", "circul cu animale bucureşti" şi "aş vrea să găsesc parfumul d&p sau unul asemănător". ştiu, v-am dezamăgit. pe viitor o să mă străduiesc mai mult.