vinalia

duminica am fost la vienne, ca sa vad cum sarbatoreau romanii vinul nou. am baut suc de struguri zdrobiti de picioarele unor domni care semanau toti mai mult sau mai putin cu liiceanu, am vazut reconstituirea unui banchet (minus partea cu vomitatul) si m-am uitat, ca de obicei, dupa nori si copii. restul, mai jos.un soldat roman nu-si lasa niciodata sclavul sa-i poarte armele.

un fel de asfintit


a stat langa noi, cocotata pe zid, si s-a uitat cuminte la preotul lui apollo invocand zeii
banchetul. tipul din stanga chiar are fata de roman desi, probabil, e ori prof universitar, ori avocat, mebru al asociatei lioneze de reconstituiri istorice Pax Augusta.
plictiseala maxima in randul intai
labirintul faunului
razboiul bumbilor
pantalonii scurti sunt dementiali!
cele mai bune prietene
dumnealui a dus in spate butoaiele cu struguri
cu voia dumneavoastra, posesoarea acestui blog, cu un ochi albastru de italian

in camera marinei

asta e camera marinei tvetaeva. iata tapetul pe care a scris cateva versuri, iata dulapul greu si usor inclinat, iata un vas (poate o vaza), iata un tablou cu oameni bine aparati de frig intr-o gubernie uitata.
si iata doua poeme de-ale ei, unul tradus de leo butnaru in romana (despre "navalnica tandrete" cu care trebuie sa ne gandim uneori la lumea pe care, la un moment dat, o s-o lasam in urma), si altul tradus de elaine feinstein in engleza (despre iubiri posibile la distanta de sute de ani):

3.V.1915

***

Cu năvalnica tandreţe – mai apoi,
Curând de la toţi voi pleca, –
Şi tot mă gândesc căruia din voi
Blana de lup îi va rămânea,
Cui – pledul plin de alint
Şi bastonaşul subţire cu ogar încrustat,
Cui – brăţara-mi de argint,
Cu peruzea – praf presărat...
Şi toate bileţele, şi florile toate,
Pe care nu am cum le păstra...
Şi tu – ultima rimă a mea,
Ultima mea noapte!


***

No one has taken away anything—–
there is a sweetness for me in being apart.
I kiss you now across the many
hundreds of miles that separate us.

I know: our gifts are unequal, which is
why my voice is—–quiet, for the first time.
What can my untutored verse
matter to you, a young Derzhavin?

For your terrible flight I give you blessing.
Fly, then, young eagle! You
have stared into the sun, without blinking.
Can my young gaze be too heavy for you?

No one has ever stared more
tenderly or more fixedly after you…
I kiss you—–across hundreds of
separating years.

(1916)

sa mai zabovim nitel

in corespondenta lui petrarca apare fraza asta (care poate sa fie foarte bine a lui sau a lui horatiu): "mai toti oamenii mor asteptand". godot oare ce-ar zice despre asta?

sondaj

ca sa demonstrez ca iau in serios acest blog, supun atentiei dumneavoastra o problema de importanta majora, cerandu-va umil parerea. datele chestiunii: luni seara am de facut o alegere aproape imposibila - ori fac un curs de salsa, ori unul de rusa pentru debutanti, ori unul despre deleuze. mentionez ca toate 3 incep in acelasi timp, la 18.00, si dureaza 2 ore. incerc sa-mi dau seama ce e mai important pentru viitorul meu - sa dau din solduri si sa fac pasi complicati, sa ma balbai intr-o limba noua (cu speranta unui cehov in original) sau sa ma deleuzez, cine stie, iremediabil. astept parerile dumneavoastra cu mare interes, iar luni va voi comunica oficial decizia mea, dupa ce voi fi tinut seama de comentariile la randurile de fata. va multumesc.