duminica am fost la vienne, ca sa vad cum sarbatoreau romanii vinul nou. am baut suc de struguri zdrobiti de picioarele unor domni care semanau toti mai mult sau mai putin cu liiceanu, am vazut reconstituirea unui banchet (minus partea cu vomitatul) si m-am uitat, ca de obicei, dupa nori si copii. restul, mai jos.
un soldat roman nu-si lasa niciodata sclavul sa-i poarte armele.
un fel de asfintit
a stat langa noi, cocotata pe zid, si s-a uitat cuminte la preotul lui apollo invocand zeii
banchetul. tipul din stanga chiar are fata de roman desi, probabil, e ori prof universitar, ori avocat, mebru al asociatei lioneze de reconstituiri istorice
Pax Augusta.
plictiseala maxima in randul intai
labirintul faunului
razboiul bumbilor
pantalonii scurti sunt dementiali!
cele mai bune prietene
dumnealui a dus in spate butoaiele cu struguri
cu voia dumneavoastra, posesoarea acestui blog, cu un ochi albastru de italian
un soldat roman nu-si lasa niciodata sclavul sa-i poarte armele.
un fel de asfintit
a stat langa noi, cocotata pe zid, si s-a uitat cuminte la preotul lui apollo invocand zeii
banchetul. tipul din stanga chiar are fata de roman desi, probabil, e ori prof universitar, ori avocat, mebru al asociatei lioneze de reconstituiri istorice Pax Augusta.
plictiseala maxima in randul intai
labirintul faunului
razboiul bumbilor
pantalonii scurti sunt dementiali!
cele mai bune prietene
dumnealui a dus in spate butoaiele cu struguri
cu voia dumneavoastra, posesoarea acestui blog, cu un ochi albastru de italian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu