santa who

dylan şi spiritu crăciunului. ca şi cum ai spune un turc intră într-un bar de chinezi. sau un bar de chinezi intră într-un turc. şi deşi ştiam asta, m-am făcut că nu ştiu şi am aşteptat albumu lui de cântece de crăciun. aici puteţi asculta prima piesă de pe album : http://www.bobdylan.com/#/christmas-in-the-heart-donate. nu pun widgetu pe blog, pentru că "must be santa" sună ca şi cum dylan ar fi nimerit la oktoberfest şi, după ce-ar fi băut un număr de beri, s-ar fi urcat pe masă şi-ar fi început să cânte ceva aşa, de suflet colegilor de pahar. numa că în loc să i se facă dor de johanna, şi-a amintit de moş crăciun şi-a trântit un cântec de sezon. după ce asculţi "must be santa", ai impresia că unu din cor urmează să scoată cuţitu de la brâu, drept pentru care toţi cei prezenţi în cortu de la oktoberfest se iau la bătaie.

soluţia de rezervă e, cum nu se poate mai firesc, coloana sonoră de la twilight, filmu cu bampiri pe care nu l-am văzut şi nici n-am de gând să-l văd. da ost-ul e bun. găsim acolo cel puţin un bon iver şi-un st. vincent, plus o anya marina. aşadar:





ieri l-am cunoscut pe cel mai tare taximetrist din bucureşti. îl cheamă domnu cristian, e de la firma next, are ochelari de vedere cu lentile de soare rabatabile şi vorbeşte numa-n poante. de la foişoru de foc şi până pe al.i.cuza am mers dintr-un hohot de râs în altu. l-am rugat să-mi dea număru de telefon, ca să-l dau mai departe tuturor prietenilor mei. să mergi cu dl. cristian e ca şi cum ai avea un stand-up comedy la tine-n taxi, numa pe durata cursei. un stand-still comedy adică.

afară-s 6 grade şi toate hainele mele de iarnă (plus cizmele) sunt puse bine într-un geamantan. la lyon.