şantaj

şaluleşarpele intră în pauză până când pobby nu se apucă la loc. e ca o leapşă. o dau mai departe cui crede că e cazul.

a, şi aş vrea foarte mult ca unii să se lase de scris. unii care zic aşa:

"Posesor al unei locuinte agreabile, pline de igrasie si stapanind la perfectie limbajul postmodern (“Femeilor gurese le spunea taraboante. Gospodinelor lenese – janghinoase. Infidelelor – saltele. Berea si vodca erau tampeala, otrava si carburant. Generatia tanara era pisacioasa…”), poseda si un acut simt al concretului (...)"

nu dau site-ul. găsiţi dvs. şi singuri. oricum, e despre una din cărţile care mi-au plăcut cel mai mult anu trecut.

a a, ştiu cine-a luat premiile omnia şi prima la festivalu eminescu de pe 15. ştiu, dar e top secret :D sunt mulţumită numai de prima, la omnia aş fi votat alfel.

a a a, am văzut ieri das weisse band a lui haneke şi, ca de obicei, după ce am stat cu sufletu la gură tot filmu, m-am trezit că se termină şi eu n-am nici cea mai mică idee cine e cremenalul. dacă ştie cineva, poate mă luminează.

a a a a, ultimu număr pe anu trecut din romlit e absolut antologic. în primu rând, pentru că e ultimul nr al cărui redactor-şef e dimisianu şi din a cărui redacţie fac parte adriana bittel şi constanţa buzea. e un număr gros, cu atât de multe de citit, încât l-am terminat în vreo 2 seri. şi dacă tot suntem la romlit, tot acolo parcă am citit acum câteva săptămâni o nuvelă inedită de-a lui cortazar (mi-e lene să caut pe tastatură accentul pe a), despre un tip care-i şantajează pe cei mai mari interpreţii la vioară. şi asta pentru că se gândeşte la mătuşa lui în timpul concertului, iar gândul lui... de fapt, o să vedeţi şi singuri, ce farmec are să povestesc eu.

a a a a a, ce bine ce bine ce bine că-l scutură marius pe patefonu ăsta în trening. v-aş da şi-un citat din marea creaţie a acestui ziarist, când spune că aproape tot ce-a scris nichita stănescu trebuie ars. numai că am transcris pe laptop şi mi-e lene (a doua oară) să fac transferu. v-aş mai da şi-un citat din românia liberă, când ziaristul începător spunea că indivizii din piaţa universităţii sunt nişte hors-la-loi (mă rog, n-a spus chiar aşa de frumos), numai că nu ştiu de unde să fac rost de număru respectiv. şi v-aş mai spune şi cum şi-a dat cu părerea când a luat herta nobelul, zicând că scriitoarea ar trebui să-i mulţumească lui ceauşescu pentru premiul ăsta. dar la ce bun.

şi, ca să nu-nchei într-o notă neagră, aş mai putea să vă spun aşa:



iar de-aici, sunt convinsă că o să vedeţi toată colecţia de what's my line de pe you tube, una din cele mai extraordinare emisiuni teve făcute vreodată.