luni, 3 august 2009

ca o omidă

ei hai, că n-a fost chiar aşa de rău. şi a şi trecut repede. cer scuze pentru dramoleta de acum câteva zile. sunt iarăşi întreagă, în următoarele 2 săptămâni tre să produc câte 10 pg pe zi despre nişte iluştri care-au citit cam mult. de miercuri până duminică rămân singură acasă cu gufi (ceamaifrumoasăpisicăbufniţădinlume), o să scriem amândouă până n-o să mai putem.
ieri şi azi, dus întors la bucureşti. la fel o să fie şi duminica-lunea viitoare. în accelerat mor de cald, în intercity nu mai ştiu pe unde să-mi ascund picioarele de aeru care iese cubuleţe cubuleţe de gheaţă de sub banchetă.
se anunţă vremuri glorioase, şi nu, nu-s ciclotimică, jur.
citit indignarea lui roth. când o să ia odată nobelu?? cât mai poate şi el să aştepte? o să se sature la un moment dat, o să moară şi rămâne numa cu pulitzeru.. păi se poate?
citit unchiul rudolf. traducerea lui marius, foarte bună. cartea, aşa şi-aşa. dacă vă plac opereta şi stilul ei, citiţi-o. dacă vă plac istorii emoţionante, daţi-i o şansă. dacă nu, ce să zic, deschideţi-o totuşi, aşa, de plăcerea lecturii.
citit rezervaţia puşkin. genială. 150 de pg de citit şi recitit până la leşin (de râs şi de durere existenţială, desigur). de-abia aştept compromisul, de-abia aştept să învăţ şi eu rusa mai departe decât stul şi stol (scaun şi masă, da nu mai ştiu care şi cum).
citiţi în romlit fenomenala serie de articole ale ioanei pârvulescu, articole răspuns la cartea martei petreu, diavolul şi ucenicul său: nae ionescu - mihai sebastian (ce titlu mizerabil!). am jubilat la fiecare rând, simţind, culmea, că mi se face mie o mare dreptate.
citit în ultima dilemă unul dintre cele mai bune dosare din ultima vreme, despre cum ar fi arătat 2009 dac-ar fi fost încă rsr. preferatul meu e textul lui iulian comanescu (cel mai suprarealist). în rest, un articol care merită decupat, scris de gabriel giurgiu (care, spre ruşinea mea, nu ştiu cine e) - "mai bine european decât american?", şi textu lui leo despre poliţist adjectiv, răspuns la cronica prelungă a lui gorzo . eu încă n-am văzut poliţist ăsta. ştiu c-o să-mi placă ceva de speriat, dar tot amân, nu prea pricep de ce.

în încheiere, trebuie să:

mulţumesc, adela, pentru degetar.
mulţumesc, bogdan, pentru last song.
mulţumesc, egon, că ai citit din cheever cu glas tare până am adormit (mă rog, au fost de-ajuns 2 fraze).

şi acu, o dedicaţie specială (din dovlatov):

"- mişa, tu ţi-ai iubit nevasta?
- cine? nevasta? în sensul - muierea? pe lizka adică? se alarmă mihal ivanîci.
- pe liza. elizaveta prohorovna.
- păi, de ce s-o iubeşti? baţ, pentru chestia aia şi valea...
- ce te-a atras la ea?
mihal ivanîci cugetă îndelung:
- dormea cu grijă, rosti el, liniştită, ca o omidă..."

şi în loc de noapte bună, îi dau cuvântul marelui om şi beţivan mihal ivanîci: "eh, plutesc ei bulangiii pe ape tulburi..."

7 comentarii:

EgoN spunea...

dormea cu grija, linistita, ca o omida.
SUPERB!

als spunea...

UNDE o putem vedea pe pisibufnita/bufnica gufi??
pliiiz!

Pobby spunea...

gabriel giurgiu a lucrat la tvr, nu stiu daca mai face vreo emisiune, mi se pare ca la el s-a lansat mona musca (dak il confund, mai bine taceam)
astia cu nobelul cred ca-s o agentie de pr ptr scriitori cunoscuti de ceva mai putina lume, asa ca roth, kundera, rushdie, eco sunt la coada
faza cu omida m-a dat gata! ceva vreme o sa vad numai omizi in jurul meu, le-am urat intotdeauna, yuk

luiza spunea...

egon, e una din cele mai frumoase fraze pe care le-am citit în ultima vreme. şi cred că o să şi rămână una din cele mai.

leo, la noi acasă, la iaşi. da special pentru tine, care nu te deplasezi decât până la veneţia şi new york, o să pun nişte poze cu ea cât de curând:)

pobby, cică roth, când a aflat că pamuk a luat nobelu, a zis: pe ăsta de unde naiba l-aţi mai scos? :))

(iar omidele sunt extrem de prietenoase şi de pufoase. ca omida mea portocalie de pluş, trimisă înainte de 89 în pachet din franţa şi agăţată de uşa dulapului meu până la adânci bătrâneţi (ale ei)

Alexandru spunea...

@Luiza: Intr-adevar, sint fenomenale articolele Ioanei Parvulescu. Mi se pare foarte convingatoare, dar trebuie sa spun ca n-am citit cartea Martei Petreu - o s-o fac.

Azi l-am citit pe ultimul - cel mai mult mi-a placut cum interpreteaza chestiunea prefetei: Sebastian ar fi acceptat-o nu din obedienta (cita reavointa!), ci "din eleganta maxima, e un fel subtil de a da peste nas unuia care te ponegreste. E un gest de noblete si o chestiune de curaj sa accepti sa publici asa ceva despre tine."

Ai citit interviul cu N. Manolescu, in Cotidianul, pe tema polemicii?

"Reacţia, de pildă, a Ioanei Pârvulescu este reacţia la lezarea unui mit."

"Ioana Pârvulescu îi cere bibliografie, dar, iartă-mă, asta e o copilărie. De ce trebuia să indice Marta surse teoretice într-un examen aplicat? Şi, oricum, competenţa ei nu poate fi pusă la îndoială. Dacă Ioana voia bibliografie, putea să şi-o găsească singură."

Halucinant!!!

als spunea...

manolescu a ajuns (k si tismaneanu) la virsta aia la care i se pare cool sa fie gica contra, pt k nimeni nu se mai asteapta la asta & efectul-surpriza este garantat...

luiza spunea...

alexandru, m-am înfuriat ieri aşa de tare, încât nici n-am putut să citesc interviul până la capăt.. nu-i găsesc nici o scuză.

leo, sper să n-ajung niciodată la vârsta "aia" :D